I’m not bad…I’m just fair

What goes around comes around….Stiti cat de adevarat poate sa fie expresia asta, cu care am ceva de cateva zile? Serios….orice ati face se va intoarce la voi la un moment dat, intr-un fel sau altul. Si e incredibila simetria perfecta a timpului…Asa ca aveti grija cum ii faceti pe ceilalti sa se simta…fiindca nu vor uita!

„You had me in the palm of your hand…” :-j

Leapsa

Incep prin a spune ca am primit aceasta leapsa de la Vali.  Iata raspunsurile:

1. Daca ai putea sa intri si sa traiesti într-o carte, care ar fi aceasta ? Motiveaza alegerea facuta! (dar într-un film? dar într-un cântec?)

Daca as putea sa intru si sa traiesc intr-o carte, as alege Mandrie si Prejudecata. Desi cartea mea preferata e Jane Eyre si ador personajele din ea, mi-ar place totusi sa fiu in pielea lui Lizzy Bennet, pentru ca sunt aproape sigura ca as reactiona la fel ca aceasta in mai toate  situatiile in care a fost pusa de autoarea Jane Austen :))

La filme e ceva mai dificil, pentru ca imi plac atat de multe. As tinde spre Interviu cu un Vampir, in pielea Claudiei…dar cum ea sfarseste tragic, aleg vechea mea iubire, seria Harry Potter. Evident, in pielea lui Hermione Granger :D:D

Iar o melodie….greu de ales….probabil Linkin Park – In the end,  pentru ca are, dupa parerea mea, cele mai adevarate versuri….Asta sau Sunrise Avenue – Forever yours sau melodia singurului Justin care merita ascultat, in opinia mea :))…. What goes around comes around 😉

2. Daca ai putea sa-ti alegi prenumele care ar fi acesta? Dar în cazul în care ai fi de gen opus?

Emma sau Caterina, clar! Iar daca as fi baiat…..Nicolas :X:X:X

3. În ce alta tara ai vrea sa traiesti pentru un an si de ce?

As vrea sa traiesc in Anglia, pentru ca iubesc tara si limba. Nu mai zic de accentul lor :)) . Mi-ar placea sa vizitez fiecare regiune pentru a-i afla povestea.

4.Care e visul cel mai neobisnuit ce l-ai avut si ti-l amintesti?

Cel mai ciudat a fost cel in care am visat ca venisera niste ingeri la mine si eu eram imbracata in alb, legata pe un fel de piatra si m-am speriat ingrozitor… Cand m am trezit am realizat ca ar fi trebuit sa ascult ce voiau sa imi spuna, dar…era prea tarziu.  :-j

5.Povesteste o zi din viata ta imaginându-ti ca esti un animal.

Probabil as fi o pantera neagra care ar sta toata ziua tolanita in vreun copac, iar seara as iesi la vanatoare. :)) Sau, mai simplu, un delfin care ar inota toata ziua, fiindca iubesc marea ❤

6.Daca ai putea trai în pielea altcuiva pentru o perioada limitata de timp, cine ar fi aceasta persoana si de ce ai ales-o?

De multe ori spun ca nu suport sa fiu in pielea mea, dar daca as avea aceasta posibilitate, nu prea as stii pe cine sa aleg, pentru ca fiecare om are „demonii” lui….partile lui bune si partile lui rele….fericirile si problemele lui…

7.Daca te-ai trezi singur pe lume, care crezi ca ti-ar fi primele gânduri si ce ai face prima data?

„What the hell? Really? Acum chiar ca nu mai am speranta sa scap de singuratate.”  :)) Iar ce as face? Nu stiu…probabil m-as inchide in vreo biblioteca…sau m-as duce la mare….sa stau acolo zi si noapte….

Leapsa poate fi preluata de oricine, dar in mod special as dori sa vad raspunsurile Simonicai, ale lui Kupidonciq si ale Burlacului.

About loneliness

 

In „Viata pe un peron”, Octavian Paler spunea: „Te resemnezi la nevoie cu singuratatea, dar nu vrei sa te resemnezi cu desavarsirea ei”.  E adevarat, putem accepta singuratatea, dar cred ca intotdeauna mai ramane undeva o speranta ca aceasta sa dispara… Cand te obisnuiesti cu ea, cand iti gasesti lucruri care sa iti distraga atentia, nu mai doare atat de tare…pana in momentul in care ceva se intampla si incepi sa te gandesti iar ca singuratatea e „prietena” ta cea mai buna…

Relationships…

“Whatever will happen will happen, but choose your companions with care. Choose them because you like to look at them and you like the sound of their voices, and they have profound secrets in them that you wish to know. In other words, choose them because you love them. Otherwise you will not be able to bear their company for very long.”

Anne Rice

Coming back home

Hmm….am stat departe de locul asta atata timp…pentru ca mi-era frica sa mai spun ce simt si ce gandesc, pentru ca mi-era teama de multe lucruri….si pentru ca nu ma cunosteam…

Stiti? E bine sa fii inapoi aici, fiindca blogul asta e a doua casa pentru mine. In concluzie, il ador! 😀

Nu s-au schimbat prea multe de cand nu am mai scris…Dar poate ca m-am schimbat eu un pic…Adica…am inteles ca e ok sa fiu diferita si ca trebuie sa fiu fericita ca sunt asa cum sunt, pentru ca, desi nu imi  vine a crede…unii chiar ma apreciaza. Si sunt oameni buni, deci probabil ca au niste motive intemeiate. Bine, asta nu inseamna ca eu le vad asa clar ca ei, dar asta e alta poveste… Va mai trece ceva pana voi reusi sa ma vad pe mine in modul in care ma vad ei, dar ma bucur sa stiu ca exista si ca pot conta pe ei…

Pentru a incheia acest post, nu zic decat „Multumesc” celor care ma cunosc si imi vad partile bune, care eu nu credeam ca exista…! I’m glad I have you, guys, on my side >:D<