~ Small gestures. Some sort of strategies. ~

În această zi de august interesantă, am aflat două chestii: e adevărat că dacă bine faci (oricât de mic), bine găsești; efectele pozitive pot apărea mai repede decât crezi. 🙂

1. Uneori, când sunt atentă la oamenii din jur, când nu mai ascult muzică la căști, chestie care înseamnă, de multe ori, do not disturb, observ persoane la supermarket cu doar câte ceva de plătit – fiindcă nici mie nu prea mi-ar plăcea să aștept după cineva care are multe produse cumpărate, în timp ce eu am doar unul sau două, le spun să o ia înaintea mea la coadă. Astăzi, când chiar mă grăbeam și chiar aveam nevoie să ajung repede la lecțiile de înot și cumpărasem doar niște elastice de păr, o doamnă atentă m-a observat și m-a lăsat să plătesc înaintea ei.

Morala: mai faceți gesturi drăguțe pentru oameni, fie ei (sau mai ales) necunoscuți, nu se știe când veți avea și voi nevoie de exact aceeași favoare / același tip de ajutor. 🙂

2. Ieri, la înot, am cunoscut un prichindel de 4 ani. Ca să mă împrietenesc cu el [ because I love kids :)) ], am zis să nu mă așez imediat pe băncuță, înainte de începerea orei, ci să îl întreb mai întâi dacă pot să stau și eu lângă el. A zis da și m-am gândit apoi că îl voi mai întreba așa de câteva ori, apoi sigur mă va chema el să stau acolo.

Azi, sosesc eu frumos lângă micuț și… surpriză: drăgălașul îmi face semn să stau lângă el! ❤ În mintea mea eram: wow! deja? what a cute and smart kid! 

Concluzia: mă înțeleg cu copilașii. :)) Păcat că nu mai vreau să fiu profă.

P.S. I think the key is a little bit of empathy.