Idei

23

  • nu trebuie să fii nimic până atunci dacă nu simți că e momentul;
  • nu există un traseu prestabilit pentru viață pe care fiecare să aibă obligația să-l urmeze orbește, că altfel nu valorează și nu merită nimic; nu e nimic în neregulă dacă te axezi pe carieră și neglijezi școala (s-ar putea să ajungi departe, dacă ai noroc și istețime); nu e nimic în neregulă dacă te axezi pe studii și începi munca mai târziu. Ți-a ieșit (indiferent ce ai ales)? Foarte bine, bravo, felicitări!
  • contează să știi și să faci ce e mai important pentru tine, să știi de ce ai nevoie și să fii perseverent/ă și consecvent/ă în încercarea de a obține ce îți trebuie;
  • ce e bine pentru altul poate că nu e bine pentru tine – și invers;
  • fiecare are un drum propriu, un suflet propriu și o minte proprie;
  • dacă am fi toți la fel și am face aceleași lucruri în fix același moment/ritm și am avea aceleași gânduri / sentimente / opinii, dacă am duce o viață identică – lumea ar fi sinistră;
  • fiecare acționează cum crede de cuviință / cum simte că poate și trebuie într-o situație dată;
  • dacă faci tot ceea ce crezi că ține de tine la un moment dat, tot ceea ce poți face în contextul respectiv (ținând cont de mintea, sufletul și toată experiența ta de viață de până atunci), nimeni nu are dreptul să-ți ceară mai mult;
  • you don’t walk in their shoes, they don’t walk in yours;
  • nimeni nu e superior nimănui – nu te așeza la umbra cuiva;
  • poate că ai tot ce și-ar dori alții, dar nu ai ce îți trebuie ție. Valabil și invers. Nu știi niciodată. (Ați văzut The Hours, apropo de asta?) Nu te grăbi să judeci.
  • chiar dacă cineva a trecut prin ceva asemănător sau mai rău și pare că s-a descurcat mai bine decât tine, fii sigur/ă că a greșit (destul de mult, poate) în alte situații. Dacă s-a descurcat mai bine – bravo ei/lui. Dar tu nu ești el/ea și el/ea nu e tu.
Anunțuri

~ Small gestures. Some sort of strategies. ~

În această zi de august interesantă, am aflat două chestii: e adevărat că dacă bine faci (oricât de mic), bine găsești; efectele pozitive pot apărea mai repede decât crezi. 🙂

1. Uneori, când sunt atentă la oamenii din jur, când nu mai ascult muzică la căști, chestie care înseamnă, de multe ori, do not disturb, observ persoane la supermarket cu doar câte ceva de plătit – fiindcă nici mie nu prea mi-ar plăcea să aștept după cineva care are multe produse cumpărate, în timp ce eu am doar unul sau două, le spun să o ia înaintea mea la coadă. Astăzi, când chiar mă grăbeam și chiar aveam nevoie să ajung repede la lecțiile de înot și cumpărasem doar niște elastice de păr, o doamnă atentă m-a observat și m-a lăsat să plătesc înaintea ei.

Morala: mai faceți gesturi drăguțe pentru oameni, fie ei (sau mai ales) necunoscuți, nu se știe când veți avea și voi nevoie de exact aceeași favoare / același tip de ajutor. 🙂

2. Ieri, la înot, am cunoscut un prichindel de 4 ani. Ca să mă împrietenesc cu el [ because I love kids :)) ], am zis să nu mă așez imediat pe băncuță, înainte de începerea orei, ci să îl întreb mai întâi dacă pot să stau și eu lângă el. A zis da și m-am gândit apoi că îl voi mai întreba așa de câteva ori, apoi sigur mă va chema el să stau acolo.

Azi, sosesc eu frumos lângă micuț și… surpriză: drăgălașul îmi face semn să stau lângă el! ❤ În mintea mea eram: wow! deja? what a cute and smart kid! 

Concluzia: mă înțeleg cu copilașii. :)) Păcat că nu mai vreau să fiu profă.

P.S. I think the key is a little bit of empathy.

~ De pe Facebook. About children. ~

,,DA, COPILE, AI VOIE!

• Să râzi tare, chiar dacă e 6 dimineața și restul Universului doarme.
• Să mergi desculț prin casă, prin pat, pe iarbă, în nisip, în vizită la prieteni, până-ți faci tălpile negre. Le spălăm!
• Să nu mănânci tot din farfurie, tu știi mai bine când ți s-a umplut stomacul.
• Să-mi spui ce vrei, când vrei, chiar dacă o să mă supere sau o să mă enerveze. Vreau să știu, nu să nu știu.
• Să stai în brațe. Nu ești prea mare, niciodată n-o să fii prea mare pentru brațele mele.
• Să ceri o poveste. Povești nu-s niciodată destule, nici pentru mine, și eu îs bătrână.

kiddo
• Să întrebi de ce, de unde, cine, de ce, de ce, de o mie de ori dece . Chiar dacă n-o să știu să răspund de fiecare dată, promit să inventez explicații frumoase.
• Să te joci cu orice nu te rănește, chiar dacă nu-s tocmai jucării.
• Să mai ceri 5 minute. De dat în leagăn, de alergat pisica, de lenevit pe canapea. O să le primești negreșit, fac eu rost de ele de undeva. Curând o să te grăbești la grădi, la școală, la job, la întâlnire, la bancă, n-o să mai ai timp de nimic în tihnă.
• Să fii sincer. Nu trebuie (încă) să faci nimic din ce nu-ți place, să spui nimic din ce nu vrei, să primești lucruri pe care nu le vrei. Prea curând o să ți se umple viața de reguli, norme, de trebuie. Atunci va trebui să înveți diplomația. Acum fii tu.
• Să nu păstrezi ordinea. Nici eu nu o păstrez și sunt adult responsabil și nici n-am jucării câte ai tu. Uneori o să le strângem împreună, alteori o să le las așa, oricum o iei de la capăt dimineața. O casă ordonată mi se pare tristă, mă bucur c-ai venit tu la noi s-o colorezi.
• Să mergi pe iarbă în parc când aleea ți se pare plictisitoare. Da, e o metaforă asta, vreau să spun că nu doar calea pe care ți-o arată adulții e cea bună, uneori e bine să cauți singur, eu o să merg cu tine de mână pe unde vrei, câtă vreme acolo nu ne așteaptă crocodili flămânzi.
• Pentru că te iubesc cu totul, cu încăpățânare, curiozitate, nas murdar, vânătăi peste tot, sinceritate abruptă, toate lucrurile astea grozave pe care le-am avut și eu cândva, dar le-am pierdut sau le-am uitat pentru că uite, m-a obligat viața să mă fac mare, au dat regulile peste mine, am devenit conformistă, plictisită și plictisitoare.
• Dar tu ai voie, copile, măcar tu să ai voie!”

Frumos spus… și de ținut minte.

~ An exam to remember ~

Profesorul: Georgescu Felicia Elena.

Eu: Prezentă.

Profesorul: Cum ți se spune, Felicia sau Elena?

Eu: Felicia. [vreau să mă așez pe scaun]

Profesorul [când încă nu mă așezasem]: Tu nu trebuie să zici nimic, ai 10.

Eu [Ce? Nu am auzit bine? Glumește? Bă, pare că vorbește serios. Să zicem că îl cred pe cuvânt]: Mulțumesc.

 

Dacă ar fi la toate examenele așa…